Aspecte importante referitoare la studiul de caz al lucrării de absolvire

Studiul de caz al lucrării de absolvire este cea mai importantă parte a lucrării. Aici se vede cea mai consistentă parte din valoarea adăugată a lucrării.

1. Sintaxa studiului de caz

Dacă am concentra studiul de caz într-o propoziție, atunci sintaxa acestei propoziții ar fi:

„Așa se aplică conceptul de marketing A la firma B”, sau „Așa procedează firma B când pune în practică conceptul de marketing A”, sau „Acestea sunt particularitățile conceptului de marketing A aplicat în cazul firmei B”.

Față de aceste sintaxe, se pot face modificări, adaptări, îmbunătățiri. Pentru a face aceste îmbunătățiri, este necesar să treceți în revistă următoarele abordări ale studiului de caz.

2. Abordări ale studiului de caz

Trecând în revistă mulțimea studiilor de caz ale lucrărilor de absolvire pe care le-am văzut și analizat până acum, am identificat câteva abordări:

2.1 Abordarea descriptivă

În abordarea descriptivă, studiul de caz răspunde la întrebarea: „Cum se aplică conceptul de marketing A la firma B?”. Studiul de caz este răspuns la această întrebare.

Limite ale abordării descriptive

• nu oferă răspunsuri la întrebările: „De ce…?”
• nu îl implică pe student în realitatea întreprinderii care face obiectul studiului de caz
• prezintă trecutul firmei B, eventual prezentul, dar nu lasă loc de viitor.
• nu oferă valoare adăugată lucrării.

2.2 Abordarea problemă – soluție

În această abordare studiul de caz prezintă (cel puțin) o problemă de marketing a întreprinderii B. Studentul este cel care identifică problema pe baza cunoașterii  întreprinderii B și din analiza aspectelor de marketing ale întreprinderii B. După ce identifică problema, studentul aplică conceptul A pentru a rezolva problema, sau cel puțin, pentru a contribui la rezolvarea ei.

Întrebare: De unde să știe studentul că aplicarea conceptului A va contribui la rezolvarea problemei?

Răspunsuri posibile:

• Din teorie, pentru că în partea teoretică a citat numeroase situații în care aceste probleme apar la firme (ea poate fi o „problemă - tip” adică o problemă des întâlnită) iar conceptul de marketing propus este soluția - tip pentru problema – tip.
• Din analiza aspectelor de marketing ale firmei.
• Din cunoașterea aprofundată a firmei B de către student. Studentul are experiență în legătură cu firma B (ori lucrează acolo, ori a făcut practică, ori poartă discuții cu cei care lucrează acolo și aceștia reclamă existența problemei), ori pur și simplu, studentul „are ochiul format” pentru a recunoaște aceste probleme.

Întrebare: „Până unde poate să meargă studiul de caz in prezentarea problemei și a soluției?”

Răspuns: În această abordare, studentul trebuie, în mod obligatoriu să identifice problema, să o descrie, să o analizeze, să o clasifice, să îi aprecieze importanța, gravitatea etc. Mai departe, cu soluția se poate ajunge până la următoarele nivele:

• Studentul identifică soluția (una sau mai multe) și să o (le) prezinte: „Iată, aceasta este soluția / acestea sunt soluțiile!”.

• Studentul identifică soluția / soluțiile și sugerează câteva avantaje, dezavantaje, posibilități, limite, pericole etc. pentru fiecare dintre posibilitățile de adaptare ale soluției sau soluțiile alternative. În acest caz studentul nu se implică în rezolvarea efectivă a problemei, doar face progrese în a analiza soluțiile posibile. Valoarea adăugată a lucrării izvorăște din efortul intelectual al studentului de analiză a problemei și de căutare a soluțiilor, plus din analiza soluțiilor și, eventual, adaptarea lor la diferitele forme de manifestare ale problemei.

• Studentul identifică una sau mai multe soluții și le aplică, sau descrie în amănunțime modul lor de aplicare, astfel încât el în cadrul studiului de caz prezintă el prezintă atât problema, cât și soluția teoretică (cea întrevăzută) aplicarea efectivă a soluției întrevăzute (evidențiind aici dificultățile pe care le-a depășit în aplicarea soluției) precum și rezultatele aplicării soluției, fiind în măsură să raporteze prin studiul de caz rezolvarea efectivă a problemei. În această situație, problema și soluția / soluțiile sunt la timpul trecut iar rezultatele aplicării soluțiilor sunt la timpul prezent. Valoarea adăugată a lucrării aici este mult mai mare, ea include atât ceea ce a căutat și a găsit cât și ceea ce a făcut studentul referitor la identificarea problemei, analiza soluțiilor și aplicarea efectivă a lor.

• Studentul face ceea ce scrie mai sus, apoi, din experiența pe care o are în rezolvarea problemei, arată și altora cum să rezolve problemele de acest tip, scriind un mic ghid, de genul: „Cum să procedezi când ai problema …?” sau „Tehnica rezolvării problemelor referitoare la …” sau „ Tot ce trebuie să știe … când are de-a face cu problema …” Cuvântul „problemă” nu este necesar să apară în titlul acestor materiale. În această situație, valoarea adăugată a lucrării, pe lângă experiența de rezolvare efectivă a problemei, include și valoarea ghidului de rezolvare a problemelor.

2.3 Abordarea antreprenorială

În acest caz, prin studiul de caz, studentul sugerează realizarea unei activități noi, care, fie nu s-a mai făcut până acum, fie s-a făcut dar nu în acest fel. Această activitate este „conceptul A”. Scopul aplicării conceptului A va fi de îmbunătățire a unor aspecte de marketing ale firmei B. Valoarea adăugată a proiectului antreprenorial tocmai în asta constă: efortul studentului de a contribui la îmbunătățirea marketingului firmei B.

În abordarea antreprenorială, studiul de caz poate fi:

·         un plan de marketing / proiect;

·         o cercetare de marketing;

·         organizarea unei activități sau a unei campanii de marketing;

·         participarea la un târg;

·         o campanie de promovare;

·         lansarea unui produs / game de produse;

·         planificarea deschiderii unei noi filiale / punct de lucru etc.

·         semnarea unui contract cu un client important;

·         planificarea unui proces de vânzare;

·         planificarea, realizarea sau îmbunătățirea unui instrument de marketing nou: de exemplu, un newsletter pentru clienți, site-ul de Internet sau un manual de identitate vizuală etc.

În abordarea antreprenorială, studentul este un antreprenor. Ca antreprenor el trebuie:

• să planifice amănunțit realizare proiectului, luând în considerare cât mai multe dintre aspectele de marketing care sunt legate de acest proiect;
• să se implice direct în realizarea efectivă a proiectului,. Aceasta sugerează că studentul chiar FACE sau A FĂCUT ceea ce scrie în studiul de caz, direct și nemijlocit;

·         În textul studiului de caz, studentul trebuie să prezinte toate aspectele pe care le include acest proiect antreprenorial, evidențiind mai ales:

o   situația firmei înainte de realizarea proiectului;

o   obiectivele pe care firma dorește să le atingă prin proiect;

o   activitățile pe care le va desfășura;

o   resursele pe care le va folosi (oameni, bani, informații, materiale);

o   planificarea, organizarea, coordonarea, controlul și evaluarea activităților și a îndeplinirii obiectivelor etc.

În esență, proiectul antreprenorial prezentat, trebuie să ducă la îmbunătățirea unei situații de marketing a firmei B.

În studiul de caz trebuie argumentat dacă, cum și cât s-a îmbunătățit această situație.

3. O structură propusă pentru studiul de caz

3.1 Prezentarea firmei B

·         Identitate

·         Datele de contact

·         Istoric

·         Investiţii

·         Indicatori

·         Infrastructura - resurse

·         Interacțiuni - cum interacționează cu clienții si partenerii

·         Integrare- din care retele sau lanturi face parte firma

·         Activitate: ce face firma

·         Rezultate si performante

3.2 Prezentarea aspectelor de marketing ale firmei B

Piață, clienţi, concurenţă, strategii, politici şi activităţi de marketing, mixul de marketing, cercetări de piață, promovare, relațiile cu clienții, vânzare, comunicare

3.3 Aplicarea conceptului de marketing A la firma B

• Ce este (ce reprezintă, ce conține, cum se manifestă) conceptul A
• Ce ar trebui să fie?
• Posibilităţi întrevăzute de student, propuneri, sugestii pentru aplicarea şi valorificarea conceptului A

3.4 Modalităţi de îmbunătăţire a marketingului care decurg din aplicarea conceptului A

Este vorba despre activitatea și performanțele de marketing ale firmei B.

3.5 Evidenţierea rezultatelor apărute în urma aplicării conceptului A

Evidenţierea principalelor probleme şi soluţii

3.6 Concluzii referitoare la studiul de caz

O scurtă trecere în revistă a studiului de caz: „Prin acest studiu de caz am…”

3.7 Concluzii referitoare la conceptul A şi întreaga lucrare

• Evidenţierea diferenţelor dintre ce este şi ce ar putea să fie conceptul A dacă ar fi aplicat la alte firme sau în alte situații.
• Evidențierea valorii adăugata la lucrare adusă de studiul de caz.
• Evidențierea a ceea ce a făcut studentul pentru realizarea studiului de caz.